Anul acesta, 7 din 10 elevi (74,4%) înscriși la Evaluarea Națională au obținut medii peste 5, față de 76,2% anul trecut, conform datelor oficiale publicate de Ministerul Educației.
În mediul rural, 42,4% nu au reușit să obțină o medie peste 5, conform analizei Edupedu.ro. Rezultatele sunt cele mai slabe din ultimii 4 ani.
De asemenea, se observă o creștere de peste 26% față de simulare a notelor peste 5 obținute de către elevi la matematică. În schimb, a scăzut cu peste 84%, numărul candidaților cu medii maxime, doar 65 de absolvenți de gimnaziu au încheiat examenul cu media 10, față de 429 anul trecut și 221, în anul 2022.
Clivajul dintre urban – rural
„Evaluarea Națională este considerat ca prim examen major din viața unui copil și este primul cu o miză mare pentru elev. În condițiile în care, discursiv, îl poziționăm ca pe o evaluare a cunoșțintelor și competențelor elevilor, acumulate sau dezvoltate până la finalul clasei a 8-a, ar trebui să vedem propuse subiecte care să se bazeze mai puțin pe reproducerea noțiunilor și mai mult pe creativitate, pe oferirea de posibilități elevilor de a fi ei înșiși și de a demonstra că sunt autentici și că înțeleg cum să folosească noțiunile acumulate în procesul de învațare. Dacă am găsit variante pentru a digitaliza procesul de evaluare, ar trebui să ne concentrăm eforturile pentru a adapta examenul și subiectele la realitatea din prezent, la capacitățile tinerilor, poate, astfel, am reuși să avem rezultate mult mai bune. O cauză a faptului că mulți copii nu au luat media 5 este că nu s-a investit în recuperarea pierderilor acumulate în clasele a V-a și a VI-a, respectiv a pierderilor acumulate de absența școlii în pandemie, precum și generate de sistemul tradițional, bazat pe memorarea noțiunilor și mai puțin pe logică sau gândire critică. Evaluarea Națională ar trebui privită ca o finalitate a studiilor gimnaziale, bazate pe o învățare continuă și nu ca o traumă și un stres major pentru elevi, părinți sau chiar profesori prin presiunea exercitată. Este nevoie de asumarea unui plan cu măsuri concrete și programe cu acțiuni de învățare, care să adreseze nevoile copiilor, nevoile de investiție în educație și realităților unei societăți în care evaluarea a ceea ce suntem și a modului în care gândim se face în fiecare zi, nu o dată la patru sau opt/nouă ani. Iar asta se întâmplă, din păcate, nu pentru că avem un set de valori și principii, sau cunoștinte în dezvoltarea cărora investim, pentru ca apoi să evaluăm. Ci pentru că trebuie. Dar mai este oare așa?”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Prezența adolescenților la Evaluarea Națională
Conform datelor publicate de Ministerul Educației, un număr de aproximativ 16.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a, fie nu au terminat clasa, fie nu au fost înscriși automat de școli la Evaluarea Națională 2024. Totodată, acest număr este cel mai mare din ultimii 5 ani și reprezintă aproximativ 10% din totalul elevilor înscriși la început de an școlar.
Mai exact, 15.866 de elevi din 176.266 elevi aflați în clasa a VIII-a fie nu și-au dorit să participe la examene, fie au rămas repetenți. Situația este cu atât mai îngrijorătoare, în condițiile în care înscrierea elevilor la această evaluare este automată și obligatorie pentru școli, fiind făcută de către secretariat, pentru toți absolvenții de clasa a VIII-a.
Fundația World Vision România, a identificat mai multe cauze pentru care copiii din mediul rural rămân mult mai în urmă față de colegii lor, în urma colectării de informații din comunitățile cele mai vulnerabile din mediul rural, în care activează:
- 35% dintre adolescenți spun că niciodată sau doar uneori au suficiente rechizite și cărţi pentru școală;
- 24% dintre copii nu sunt ajutați de nimeni la teme și doar 8% au resurse pentru a apela la sprijin suplimentar;
- 14% dintre părinții elevilor de gimnaziu spun că nu fac nimic dacă ai lor copii nu se descurcă la teme;
- Toate materiile le pun probleme adulţilor care își ajută copiii la teme, iar dificultăţile cresc odată cu nivelul de școlarizare, în special la matematică;
- Doar 67% dintre părinți susțin că profesorii folosesc metode atractive de predare;
- 47% dintre adolescenți spun că doar uneori sau niciodată nu le place școala;
- Aproape o treime dintre profesori spun că proporția elevilor cu pierderi de învățare este între un sfert și o jumătate din totalul clasei;
- 79% dintre copii spun că fac naveta la liceu;
- 1 din 3 copii sunt implicați în treburile casei încă din școala primară, făcând curăţenie, având grijă de animale sau de alţi membri ai gospodăriei;
Procesul de organizare a examenelor naționale
Fundația World Vision România atrage atenția asupra modului de organizare a examenelor de final de an, având in vedere procedura îngreunată de scanarea lucrărilor, anchetele desfășurate în câteva județe din țară care indică anumite suspiciuni de fraude, precum și subiectele viralizate în mediul online încă din prima oră a desfășurării Evaluării Naționale. Toate acestea, în contextul în care acesta este primul an în care cel mai mare examen din România a fost organizat digital, lucrările elevilor la Evaluarea Națională fiind integral corectate prin platforma digitală.
Totodată, reamintim că a fost lansată în spațiul public o petiție prin care s-a solicitat Ministerului Educației mai multă transparență la examenele naționale și respectarea legii învățământului:
- Crearea posibilității ca contestațiile elevilor să fie făcute după vizualizarea lucrării elevului în format digital (lucrările fiind scanate). Astfel, se evită contestaţiile “în orb”.
- La afișarea notelor la probele scrise ale Evaluării Naționale și ale Bacalaureatului să apară notele acordate de cei 2 sau, după caz, 4 corectori, din care a rezultat media ce a generat nota elevului, la fiecare probă. (presupune doar printarea unui tabel mai mare).
Ce ne spun profesorii
„Din punctul meu de vedere consider că dificultatea subiectelor a fost de nivel mediu, având în vedere faptul că au fost în mare parte similare celor de anul trecut. Nu am întâmpinat probleme la evaluarea lucrărilor pe platforma de lucru şi nici nu am constatat diferențe majore la punctajul dintre cei doi evaluatori. Notele au fost variate – de la 1.90 până la 9.97. Consider că ar trebui ridicată puțin ştacheta în formularea cerințelor de la itemii obiectivi. Este un examen național care evaluează competențele elevilor după 4 ani de studiu gimnazial”, susține Nicoleta un profesor evaluator.
Cum resimt elevii examenele, inclusiv presiunea
Evaluarea Națională este primul examen major din viața unui tânăr, ceea ce poate genera presiune sau chiar stări de anxietate pentru acesta. Este posibil ca presiunea examenelor să fie dificil de gestionat pentru unii elevi, ei blocându-se în situații de examen sau chiar în faza de învățare. În acest caz este important ca elevii să aibă acces la consiliere, pentru a găsi modalități de abordare a stresului.
„Ședințele de consiliere psihologică din programele World Vision ne-au oferit multiple “lecții” despre cum să ne gestionăm emoțiile în timpul examenului și îndrumări în legătură cu parcursul profesional. Mi-a fost de foarte mare folos, deoarece sunt o fire emotivă, iar din această cauză, în unele momente, mă blochez. În timpul examenului, când simțeam presiune asupra mea încercam să îmi amintesc și să urmez sfaturile date în acele ședințe”, ne-a povestit Denisa, beneficiară în programele fundației World Vision România, care a susținut anul acesta Evaluarea Națională.
Sprijin pentru elevii de liceu din mediul rural
Deși educația este gratuită, costurile de susținere a acestora la liceu sunt foarte greu de acoperit de către părinți, lucru care îi determină pe copii să renunțe. Astfel, 56% dintre elevi nu își continuă studiile după terminarea clasei a 8-a din cauza situației materiale în care se află.
Care sunt soluțiile identificate de fundație pentru combaterea fenomenului de abandon școlar și randamentul scăzut al elevilor
- acces la programe de mentorat și dezvoltare personală și orientare vocațională;
- sprijin suplimentar pentru disciplinele la care se susține Bacalaureatul și Evaluarea Națională;
- oportunități de stagii de practică sau pentru voluntariat;
- ședințe de consiliere individuală psihologică;
- tabere de vară în care se desfășoară activități de educație non-formală;
- sprijin financiar pentru acoperirea totală sau parțială a costurilor, precum și donații materiale și financiare.